Orășelul Copiilor 2013
În 2013 însă, concentrarea organizatorilor s-a orientat spre organizarea conceptuală a Orăşelului copiilor. Întâi au fost pregătite temeinic împreună cu colaboratorii atelierele profesionale de lucru, a fost regândită împărţirea orelor de lucru în Orăşelul copiilor şi au fost uşor revăzute şi componentele economice pe baza experienţelor din anul trecut.
Colaboratorii devotaţi au aranjat orăşelul la timp înainte de sosire cetăţenilor Danubius. Au fost instalate corturi mari pentru petreceri şi colibe, care vor adăposti o parte din atelierele de lucru. Atelierele de lucru au fost dotate cu toate cele necesare. Înscrierea a fost organizată şi planificată. Iar apoi a venit marele moment. 107 copii au fost primiţi de cei 43 de colaboratori şi îngrijitori, au primit carte de identitate de cetăţean şi bani de bun venit şi au făcut o plimbare în noul oraş. După cina comună şi alegerea profesiilor pentru primele două zile micuţii cetăţeni au fost conduşi în cartierele lor. Despărţirea de părinţi nu a fost chiar uşoară în unele cazuri, dar majoritatea copiilor s-au adaptat repede situaţiei şi s-au dedicat cu toată seriozitatea jocului.
Din prima zi au fost deja multe de descoeprit! Poliţiştii şi pompierii şi-au prezentat cu mândrie uniformele şi au inceput un antrenament comun de fitness. De la bijutier se puteau achiziţiona cercei minunaţi cu pene şi alte bijuterii moderne. Colaboratorii de la cinematograf concepeau strategii publicitare pentru a ademeni clienţii, la brutărie mirosea curând ademenitor, şi standul de iaurt-Müsli contracara cu creaţii delicioase. Mâinile sprintene confecţionau la croitorie gentuţe pentru telefoane mobile, broşe şi alte accesorii. Reporterii de la Danubius News erau neobosiţi în acţiune, pentru a documenta toate evenimentele importante şi a le pregăti pentru editarea numărului de după amiază. Florăresele îşi aduceau florile tăiate direct de pe câmp şi scriau şi sloganuri publicitare pe care le prezentau în propria coregrafie. Angajaţii de la radio făceau anunţuri importante, vindeau spaţii publicitare sau emiteau muzică după preferinţe. La tâmplărie se produceau brelocuri cu stema oraşului şi alte lucruşoare care se ofereau spre vânzare. Atelierul de săpunuri şi lumânări avea oferte pentru toate gusturile. Plăcuţele cu nume din magazinul Mandala au avut mulţi cumpărători, iar standul de băuturi a fost conform aşteptărilor bine vizitat şi oferea spre vânzare pe lângă limonada obligatorie şi ciocolată caldă. Succesul în Institutul german era un mini-dicţionar pentru limbile germană, sârbă, ungurească şi română. Şi cetăţenii angajaţi în magazinul de creativitate s-au bucurat de confecţionarea cadourilor şi a cărţilor poştale de toate tipurile, care puteau fi scrise şi predate la Biroul de turism, care funcţiona în acelaşi timp ca şi poştă şi întreprindere de transport. Biroul de turism ieşea în evidenţă cu excursiile cu măgarul oferite dar şi închirierea bicicletelor pentru mici ture ale oraşului era o ofertă luată cu plăcere în considerare.
Toţi cei care nu erau de servici în atelierul lor de lucru îşi putea consuma energia în parcul de distracţii la tenis de masă, sărituri pe trambulină şi alte tipuri de sporturi. Timpul liber putea fi petrecut şi la Centrul comunitar. Acolo erau oferite diverse cursuri, de la îmbrăcămintea japoneză kimono până la Academia de magicieni. Chiar şi cetăţenii care încălcau legile oraşului şi erau prinşi de poliţia mereu vigilentă aveau posibilitatea de a-şi executa pedeapsa prin muncă în folosul comunităţii. Ministerul mediului se ocupa de curăţenia în oraş, de împărţirea gunoiuli şi prezenta lucruri artizanale făcute din materiale reciclabile. Spălătoria afiliată unităţii de pompieri asigura existenţa continuă de vase curate la standurile alimentare.
Profesia de angajat bancar era pentru bunii matematicieni. Şi seiful trebuia ţinut cu atenţie sub supraveghere. Aceasta era o sarcină grea, deoarece în ciuda vigilenţei, furturile din bănci tot aveau loc. În orice caz procentul de soluţionare a acestor infracţiuni era foarte mare şi vinovaţii îşi primeau bine meritata pedeapsă. În lipsa unei instanţe judecătoreşti proprii, oraşul a decis să declare responsabil pentru jurisprudenţă Oficiul de muncă şi soluţionare a conflictelor, şi aici colaboratorii dezvoltau metode de a aplana în mod corect litigiile.
Cine se rănea sau nu se simţea bine, era bine îngrijit în cabinetul medical. Acolo se ofereau şi cursuri de prim ajutor sau de igienă şi colegii de la toate celelalte standuri erau invitaţi la examinarea medicală periodică.
În magazin se putea cumpăra cu moneda personală a oraşului Seli toate cele necesare vieţii profesionale, de la agrafe de birou până la ceară de albine, de la agrafe de păr până la mănuşi de lucru sau unelte de grădinărit.
Întregul oraş era condus de colegii de la primărie, care funcţionau în acelaşi timp şi ca şi consiliu local şi ofereau consiliere în privinţa cererilor şi propunerilor de îmbunătăţire care veneau de la cetăţeni şi de la magazine, aprobau sau refuzau subvenţii şi erau foarte ocupaţi cu organizarea evenimentelor din orăşelul copiilor.
Primul cel mai mare eveniment a fost alegerea primarului, care trebuia pregătit temeinic. Ca şi în viaţa reală candidaţii şi candidatele făceau multe promisiuni în multele lor discursuri electorale. A existat chiar şi un scandal de mituire, care a fost îsă imediat descoperit şi făcut public în cotidian.
O mare vizită de stat a fost primită în mod corespunzător. Doamna Judith Urban de la Consulatul general al RFG în Sibiu a felicitat-o pe doamna primar pentru că a fost aleasă şi a fost încântată de viaţa intensă din oraş.
Alegerea Miss şi Mister Danubius, care a fost organizată de depozitul de mărfuri împreună cu primăria, a avut răsunet în rândul cetăţenilor şi chiar şi o ceremonie de căsătorie pentru mai multe perechi în acelaţi timp a fost în program. Un moment deosebit au fost şi jongleriile cu foc care au avut loc într-o seară în Seligstadt, unde se conturau în noapte minunate figuri de foc.
Ca şi la adulţi nu au existat numai momente festive ci şi unele serioase. Astfel s-a organizat de exemplu o acţiune de protest împotriva taxelor prea mari de salubritate, care au fost apoi preluate de primărie, care la rândul ei trebuia sa ia banii necesari din taxe şi prin urmare nu mai putea finanţa alte lucruri. Şi acesta a fost un efect de învăţare pentru copii şi o imagine a legăturilor din lumea reală.
După atâtea zile de aventuri şi învăţături nu a deranjat pe nimeni că tocmai la petrecerea de final a plouat cu găleata.
Iar apoi a venit momentul despărţirii de Danubius şi de vechii şi noii prieteni. Nici un ochi nu a rămas uscat. Au existat promisiuni de a participa şi la ediţia următoare, căci nimeni nu se îndoia de faptul că va exista o ediţie următoare.
Orășelul Copiilor 2012
Ca şi proiect pilot s-a organizat Orăşelul de joacă al copiilor Danubius 2012 in inima Transilvaniei, în Seliştat şi Bărcut în perioada 15-22 iulie de către Fundaţia culturală dunărean-şvăbească a Landului Baden- Wurttemberg împreună cu Institutul pentru relaţii externe, Centrul pentru tineret Seliştat, Fundaţia Baden- Wurttemberg, Casa Estului german şi Casa Tineretului Stuttgart. Participanţii din 2012 au fost 90 de copii, membri ai minorităţii germane respectiv copii vorbitori de limba germană din Serbia, Croaţia şi România. Pe lângă obiectivele pedagogice şi sociale, ca formarea politică, experienţa interculturală şi dezvoltarea toleranţei şi competenţei sociale, orăşelul copiilor în România joacă un rol importan în păstrarea vizibilităţii culturii germane în acest spaţiu.
Legăturile dintre grupele de minorităţi din Banatul românesc şi Transilvania, precum şi din Ungaria, Croaţia şi Serbia au importanţă mare pentru însuşirea culturii şi a limbii.